O orteză aleasă bine scurtează o recuperare. Una aleasă prost o lungește, iar uneori face rău de-a dreptul: slăbește musculatura, ascunde o problemă care trebuia văzută de medic sau imobilizează greșit o articulație. Categoria de corsete și orteze de pe Farmacia Med adună aproape 600 de produse din farmaciile online partenere — de la genunchiere elastice până la orteze rigide pentru umăr sau pentru încheietură. În ghidul acesta îți explicăm ce feluri există, cum se măsoară mărimea, cât se poartă și, cel mai important, de ce alegerea nu se face după titlul de pe cutie.
Un lucru de spus de la început
Ortezele sînt dispozitive medicale, nu accesorii. Alegerea tipului, a mărimii și a duratei de purtare se face după recomandarea medicului ortoped, a medicului de recuperare sau a kinetoterapeutului, care știu ce structură trebuie protejată și cât. Ghidul acesta te ajută să înțelegi ce ți se recomandă și să nu greșești la mărime — nu ține locul acelei recomandări.
Trei grade de sprijin
- Suport elastic (moale). Bandaje și manșoane din material elastic. Dau compresie ușoară, căldură și, mai ales, informație proprioceptivă — creierul „simte” mai bine articulația și o protejează singur. Se folosesc la disconfort ușor, la reluarea activității, în prevenție la efort.
- Semirigid. Cu atele laterale, arcuri sau întărituri. Limitează mișcările nedorite, dar lasă articulația să lucreze pe direcțiile bune. Cel mai des recomandate după entorse sau în instabilitate.
- Rigid. Cu balamale reglabile sau cu cadru dur. Imobilizează sau permit mișcarea doar într-un unghi stabilit de medic. Se folosesc după fracturi, după operații sau în leziuni ligamentare importante.
Regula practică: cu cât sprijinul e mai mare, cu atât indicația trebuie să fie mai precisă. O genunchieră elastică cumpărată singur, pentru o durere ușoară după alergare, e o decizie rezonabilă. O orteză rigidă cumpărată singur nu este.
Mărimea: unde se greșește cel mai des
Mărimea ortezelor nu se ia după talia hainelor, ci după o circumferință măsurată cu banda de croitorie, într-un punct precis, indicat pe cutie sau în prospect. Punctul diferă de la produs la produs — la genunchiere se măsoară de obicei la 15 cm deasupra rotulei, la orteze de gleznă în jurul gleznei, la corsete lombare peste talie sau peste șolduri.
- Măsoară pe piele, nu peste haine, și fără să strângi banda.
- Măsoară dimineața, dacă ai edeme care se accentuează spre seară — sau la momentul zilei în care vei purta orteza cel mai mult.
- Când ești între două mărimi, întreabă farmacistul; alegerea depinde de tipul produsului, nu există o regulă unică.
- Verifică lateralitatea. Multe orteze pentru încheietură, cot sau umăr sînt făcute anume pentru stânga sau pentru dreapta.
O orteză prea largă nu sprijină nimic, iar una prea strâmtă taie circulația și presează nervii. Semnele că e prea strânsă se recunosc ușor: amorțeli, furnicături, degete reci sau învinețite, durere care apare după ce ai pus-o. Se slăbește imediat; dacă nu trece, se scoate.
Corsetele lombare și durerea de spate
Aici circulă cea mai păgubitoare idee: că un corset purtat toată ziua întărește spatele. Se întâmplă invers. Purtat permanent, preia munca mușchilor, iar aceștia slăbesc — la scoatere, spatele este mai vulnerabil decât înainte.
Recomandarea obișnuită este folosirea pe perioade scurte și în situații anume: în puseul dureros acut, câteva ore pe zi, sau la ridicarea unor greutăți, dacă nu se poate evita. În rest, ghidurile actuale pentru durerea lombară nespecifică pun accentul pe menținerea activității și pe exerciții, nu pe imobilizare. Repausul prelungit la pat, care se recomanda odinioară, s-a dovedit dăunător.
Cât se poartă și cum se îngrijește
- Durata o stabilește medicul. La ortezele moi, folosirea în timpul activității care provoacă durerea; la cele rigide, exact intervalul indicat, inclusiv noaptea dacă așa s-a spus.
- Pe piele curată și uscată. Un tricou subțire de bumbac dedesubt previne iritația la ortezele purtate multe ore.
- Verifică pielea zilnic — roșeață care nu dispare în 20 de minute după scoatere înseamnă presiune prea mare.
- Spălare manuală, cu apă călduță și săpun blând, cu scaiurile închise ca să nu agațe materialul; uscare la aer, niciodată pe calorifer.
- Materialul elastic se uzează. O orteză care nu mai revine la formă nu mai sprijină; se înlocuiește.
Orteza nu vine singură
În aproape toate situațiile, orteza este o parte dintr-un plan, nu planul întreg. Recuperarea reală vine din kinetoterapie: exerciții de mobilitate, apoi de forță, apoi de control. Orteza cumpără timp și protejează structura cât se vindecă; mușchiul care o va înlocui trebuie construit.
De aceea, întrebarea bună la farmacie nu e „care e cea mai bună genunchieră”, ci „ce mi-a recomandat medicul și ce mărime îmi trebuie”. Iar dacă nimeni nu ți-a recomandat nimic și durerea durează de mai mult de câteva săptămâni, prima cheltuială utilă este consultația, nu produsul.
Merită păstrat și prospectul, nu doar produsul. Acolo scriu circumferințele exacte pentru fiecare mărime, modul de reglare a atelelor și indicațiile de spălare — lucruri pe care nimeni nu le ține minte peste trei luni, când orteza iese din nou din dulap. O fotografie a prospectului pe telefon rezolvă problema.
Pe articulații: ce se caută la fiecare
Genunchi. Cea mai cerută. Manșoanele elastice, cu sau fără inel de rotulă, se folosesc la disconfort ușor și la efort. Ortezele cu balamale, după leziuni ligamentare, se aleg de medic — unghiurile se reglează după stadiul vindecării. Atenție la alunecare: o genunchieră care coboară în timpul mersului e prea mare sau are banda de silicon uzată.
Gleznă. După entorsă, ortezele semirigide cu atele laterale sînt cele mai des recomandate, fiindcă opresc răsucirea fără să blocheze mersul. Trebuie să intre în încălțăminte — verifică asta înainte, altfel rămâne în sertar.
Încheietura mâinii. Ortezele cu atelă palmară se folosesc mult în sindromul de tunel carpian, adesea noaptea, fiindcă simptomele se accentuează în somn. Există model pentru stânga și pentru dreapta.
Cot și umăr. La cot, benzile de epicondilită se poartă sub articulație, nu peste ea — greșeala e frecventă. La umăr, eșarfele și ortezele de imobilizare se pun după instrucțiuni precise; o poziție greșită menținută zile întregi duce la redoare.
Precauții importante
Mergi la medic, nu la raft, dacă ai: durere după o cădere sau o lovitură puternică; imposibilitatea de a sprijini piciorul sau de a mișca articulația; umflătură care crește rapid; deformare vizibilă; amorțeală, furnicături sau slăbiciune în membru; febră asociată durerii; sau durere de spate însoțită de pierderea controlului urinar ori de amorțeală în zona șezutului — aceasta din urmă este o urgență.
Persoanele cu diabet, cu neuropatie sau cu tulburări de circulație trebuie să fie deosebit de atente: sensibilitatea scăzută face ca presiunea excesivă să nu fie simțită la timp, iar leziunile apar fără avertisment. La copii, orice orteză se prescrie de medic — scheletul este în creștere. Iar în sarcină, centurile de susținere se aleg cu medicul care urmărește sarcina.
Continuă cu alte ghiduri de pe blog
- Dureri de spate: produse utile și când mergi la medic
- Cum alegi o cremă bună pentru dureri de spate
- Articulații și oase sănătoase: nutrienți, prevenție și mișcare
- Aparatură medicală de uz casnic: cum o alegi și cum o folosești corect
Vezi întreaga categorie corsete și alte orteze pe farmaciamed.ro.
Bibliografie orientativă
- NHS – Back pain
- NHS – Sprains and strains
- MedlinePlus – Assistive Devices
- MedlinePlus – Back Pain
- OMS – Musculoskeletal conditions
Scris de farmacistul farmaciamed.ro. Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical. Ortezele sînt dispozitive medicale: tipul, mărimea și durata de purtare se stabilesc de medicul ortoped, de medicul de recuperare sau de kinetoterapeut.
TRIADES marime M6 – Orteza umar, cot, incheietura si mana fixa
Pret la partener: 177,96 lei
Comanda la partener →